Leul este cea mai stabilă monedă din regiune. Nu vă mai panicați în goana după valută
Leul este cea mai stabilă monedă din regiune de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, stabilitatea caracterizând moneda națională și pe parcursul ultimilor ani, este de părere analistul economic Cristian Popa.
„Astfel, teama unor cetățeni referitoare la o depreciere a leului în raport cu moneda unică europeană și fuga la casele de schimb valutar s-a dovedit a fi nejustificată, o situație asemănătoare cu panica ce a făcut mulți români să ia cu asalt benzinăriile. Lucrurile s-au calmat”, a scris acesta pe contul său de Facebook.
În condițiile unei volatilități regionale ridicate, o depreciere de doar 0.05% a leului față de Euro arată că Banca Națională a României (BNR) reușește să asigure stabilitatea monedei naționale.
„În regiune, coroana cehă a pierdut în același interval 3.4%, lira turcească 4.1%, zlotul polonez 5.9%, iar forintul 6.6% (vezi grafic), însă în anumite momente deprecierile acestora erau mult mai ample, de până la 8-10%. Rubla a pierdut, desigur, mult mai mult”, a mai spus reprezentantul BNR.
Leul își păstrează stabilitatea
„În ceea ce privește banii electronici, ce au o proporție mare din totalul banilor, cursul euro a fost foarte stabil, cel mai stabil din regiune, tranzacțiile se fac la un nivel apropiat de cotația BNR, există lichiditate: valuta din conturile băncilor comerciale, dar și rezerva valutară a BNR. Cursul BNR este cel relevant, alături de cotațiile interbancare, oferite de bănci și nu cursul unei case de schimb valutar de la colțul blocului”, a declarat economistul cu privire la panica românilor legată de cursul de schimb.
Potrivit lui, în ceea ce privește bancnotele în valută, a fost agitație, nu o negăm, dar nu trebuie nici exagerată, ea trebuie explicată transparent și pe înțelesul tuturor.
„Bancnotele au o proporție mică în totalul banilor. A existat un anumit deficit de valută fizică, numerar, pentru că a crescut brusc cererea la casele de schimb, în nordul țării, dar nu numai. Când vorbim de bancnote, ca la orice produs fizic, trebuie să îl ai în stoc și să ai logistica cu care să pui în piață aceste bancnote: mașini speciale de transport valori, agenți etc”, a mai spus Popa.
Casele de schimb se aprovizionează din ce cumpără de la populație, deci vând ce cumpără și invers, astfel stocurile lor sunt, în general, relativ reduse, dacă rămân fără, merg la casieriile băncilor.
Dacă și băncile își consumă stocul, atunci trebuiesc aduse bancnote din străinătate, acest flux funcționează, doar că nu se întâmplă instant.
BNR nu printează bancnote EURO, bancnotele euro trebuie aduse cu avionul și livrate în țară, durează ceva, ore, zile până vin, dar vin negreșit.
„Să nu credeți că băncilor le convine să țină degeaba sume foarte mari de bani fizici, banconte, pe o perioada lungă, în seif, în așteptarea clienților. Acești bani nu sunt fructificați, nu primesc dobânda, dar presupun costuri. Nu este eficient să fie ținuți degeaba, în ideea că la un moment dat va fi cerere mare. Băncile nu pot bloca milioane de euro în fiecare agenție, de aceea caută să își dimensioneze corespunzător stocurile, să utilizeze eficient capitalul”, a mai spus expertul.
Din același motiv se fac programări pentru retragerile mari de bani: pentru ca băncile să îi aducă atunci când este nevoie de ei. Pur și simplu este mai eficient așa.
Principiul de mai sus este similar cu construirea barajelor: barajele sunt construite să reziste la evenimente foarte rare, inundații ce au loc o dată la 100 de ani, sau la 200 de ani, dar nu pentru evenimente ce pot apărea o dată la 1.000 sau 5.000 de ani, pentru că atunci construcția ar costă mult prea mult. La fel și cu stocul de valută cash al băncilor.
